Încă un eșec al filosofiei

De când o știm, filosofia eșuează. Și o face în multe feluri, unele comice, altele dramatice, unele eroice, altele caraghioase.

Încă un eșec al filosofiei
Încă un eșec al filosofiei
De când o știm, filosofia eșuează. Și o face în multe feluri, unele comice, altele dramatice, unele eroice, altele caraghioase.
Printre cele din urmă, se poate număra și deriva lui Sorin Lavric. Promovat cândva de lumea bună bucureșteană ca speranță a filosofiei românești, Lavric a devenit azi un mediocru ideolog al extremiștilor din AUR. A dispărut complet din scrisul lui sclipirea, profunzimea, surpriza unor formulări, pentru a lăsa locul unor lozinci ieftine, demne de un activist de cartier.
Dar de ce este acesta un eșec al filosofiei? Pentru că, justificându-se cu ea, revendicându-se de la ea, Sorin Lavric o umilește cu bună știință, o transformă în efect retoric jignitor la adresa oricărei inteligențe medii. Citiți doar aceste elucrubrații și veți înțelege:
„Se vrea distrugerea națiunilor creștine și a statelor suverane, și formarea unui supra-stat federal cu un singur parlament, un singur guvern, cu un singur președinte. Adică globalizarea totală, ateistă, egalitaristă, fără memoria trecutului și fără tradiții. Să fim niște capsule goale, îndopate numai cu drepturile omului, și atât! Nici alea nu sunt, însă, respectate. Niște aberații, vor trece!
Nu se poate, vor trece! Părinte 1 sau Părinte 2? (râde). Acum depinde, aveți sex „fluid”, s-ar putea ca mâine să fiți tată, așa cum eu pot fi femeie, o tâmpenie… e diabolic, distrug individul, familia, tradiția, biserica și da, distrug tinerii! Acum totul e într-o sincopă din cauza războiului din Ucraina, totul depinde de cine va câștiga, Putin sau globaliștii”.
Dacă le-aș ține studenților mei un curs despre cum NU se face filosofia, aș începe cu acest citat, în care sunt condensate extraordinar o grămadă de erori logice, de generalizări și inducții nepermise, de judecăți de valoare transformate în slogane, de bârfe care nici măcar nu mai sunt exprimate sofisticat, ci sunt înșiruite într-o logoree fără cap și fără coadă.
„Se vrea” – așa începe orice delir conspiraționist. „Ateism”, „globalism”, „sex fluid”, o salbă de aberații pentru care un student de anul I, un elev de liceu, ori chiar un elev de gimnaziu care face Cultură civică nu ar merita notă de trecere.
Exact în acest punct ne aflăm: Sorin Lavric nu a fost un prost care s-a ridicat prin cunoaștere, ci a fost (cândva, cumva) un tip relativ deștept, dar care a ales să se degradeze public și să-și pună cunoștințele dobândite în slujba celei mai tâmpite ideologii, aceea a simplificării maniheiste bazată pe dezinformare și conspirații.
Tot ce îmi doresc ca profesor este ca niciun student al meu să nu eșueze vreodată în acest mod lamentabil. Ar fi încă o dovadă, printre atâtea altele care există deja, a eșecului școlii și Filosofiei.
Acest articol este o arhiva la postarea originala facebook.